dezolat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEZOLÁT, -Ă, dezolați, -te, adj. Cu o stare sufletească apăsătoare, dureroasă; adânc întristat, foarte mâhnit. –
V. dezola. Cf. fr. désolé.dezolat (Dicționaru limbii românești, 1939)* dezolát, -ă adj. Pustiit, devastat:
țară dezolată de războĭ. Fig. Foarte întristat:
mamă dezolată.dezolat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)dezolat a.
1. pustiit cu desăvârșire;
2. fig. foarte trist.
dezolat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEZOLÁT, -Ă, dezolați, -te, adj. Cu o stare sufletească apăsătoare, dureroasă; adânc întristat, foarte mâhnit. —
V. dezola. Cf. fr. d é s o 1 é.