chit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CHIT1 adv. (
Fam.; în
expr.)
A fi chit (cu cineva) = a nu mai datora nimic (cuiva); a nu mai avea de dat (cuiva) nici o socoteală.
Chit că... = chiar dacă..., indiferent dacă... – Din
fr. quitte.