obădar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OBĂDÁR, obădare, s. n. (
Reg.) Sfredel folosit pentru a face găuri în obezi. –
Obadă +
suf. -ar.obădar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)obădár (
reg.)
s. n.,
pl. obădáreobădar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)OBĂDÁR, obădare, s. n. (
Reg.) Sfredel folosit pentru a face găuri în obezi. —
Obadă +
suf. -ar.