obiectiviza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OBIECTIVIZÁ, pers. 3
obiectivizează, vb. I.
Refl. (Rar) A căpăta un caracter obiectiv. –
Obiectiv +
suf. -iza.obiectiviza (Dicționar de neologisme, 1986)OBIECTIVIZÁ vb. I. refl. (
Rar) A căpăta un caracter obiectiv. [P.i. 3
-zează. / <
obiectiv +
-iza].
obiectiviza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)obiectivizá (a ~) (-biec-) vb., ind. prez. 3
obiectivizeázăobiectiviza (Marele dicționar de neologisme, 2000)OBIECTIVIZÁ vb. refl. a se obiectiva (II). (< engl.
obiectivize)
obiectiviza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)OBIECTIVIZÁ, pers. 3
obiectivizează, vb. I.
Refl. (Rar) A căpăta un caracter obiectiv. —
Obiectiv +
suf. -iza.