obiectivizare - explicat in DEX

obiectivizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
OBIECTIVIZÁRE, obiectivizări, s. f. (Rar) Faptul de a se obiectiviza. – V. obiectiviza.

obiectivizare (Dicționar de neologisme, 1986)
OBIECTIVIZÁRE s.f. (Rar) Faptul de a se obiectiviza. ♦ Procesul trecerii de la subiectiv la obiectiv, la recunoașterea caracterului de realitate exterioară a lumii. [< obiectiviza].

obiectivizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
obiectivizáre (-biec-) s. f., g.-d. art. obiectivizắrii; pl. obiectivizắri

obiectivizare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
OBIECTIVIZÁRE, obiectivizări, s. f. (Rar) Faptul de a se obiectiviza. — V. obiectiviza.