regrupa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REGRUPÁ, regrupez, vb. I.
Tranz. și
refl. A (se) grupa din nou. – Din
fr. regrouper.regrupa (Dicționar de neologisme, 1986)REGRUPÁ vb. I. tr., refl. A (se) grupa din nou. [Cf. fr.
regrouper].
regrupa (Marele dicționar de neologisme, 2000)REGRUPÁ vb. tr., refl. a (se) grupa din nou. (< fr.
regrouper)
regrupa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)regrupá (a ~) (re-gru-) vb.,
ind. prez. 3
regrupeázăregrupa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REGRUPÁ, regrupez, vb. I.
Tranz. și
refl. A (se) grupa din nou. — Din
fr. regrouper.