orofit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OROFÍT, -Ă, orofiți, -te, adj. (Despre plante) Care este adaptat mediului alpin. – Din
fr. orophyte.orofit (Dicționar de neologisme, 1986)OROFÍT, -Ă adj. (
Despre plante) Adaptat mediului alpin. [< fr.
orophyte, cf. gr.
oros – munte,
phyton – plantă].
orofit (Marele dicționar de neologisme, 2000)OROFÍT, -Ă adj. (despre plante) adaptat regiunilor muntoase. (< fr.
orophyte)