obscurat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OBSCURÁT, -Ă, obscurați, -te adj. Care a devenit obscur; obscurizat. –
V. obscura.obscurat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)OBSCURÁT, -Ă, obscurați, -te, adj. Care a devenit obscur; obscurizat. —
V. obscura.