obscurantism - explicat in DEX


obscurantism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
OBSCURANTÍSM s. n. Stare de înapoiere culturală; atitudine ostilă, refractară față de tot ce reprezintă progres. – Din fr. obscurantisme.

obscurantism (Dicționar de neologisme, 1986)
OBSCURANTÍSM s.n. Stare de înapoiere culturală. ♦ Atitudine ostilă, retrogradă față de răspândirea culturii și a progresului în mase. [< fr. obscurantisme].

obscurantism (Marele dicționar de neologisme, 2000)
OBSCURANTÍSM s. n. stare de înapoiere culturală. ◊ atitudine ostilă față de răspândirea științei și culturii. (< fr. obscurantisme)

obscurantism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
obscurantísm s. n.

obscurantism (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
obscurantism n. sistema obscurantiștilor de a cufunda neamul omenesc în neștiință și superstițiune.

obscurantism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
OBSCURANTÍSM s. n. Stare de înapoiere culturală; atitudine ostilă, refractară față de tot ce reprezintă progres. — Din fr. obscurantisme.