obscurare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OBSCURÁRE, obscurări, s. f. Acțiunea de
a obscura. –
V. obscura.obscurare (Dicționar de neologisme, 1986)OBSCURÁRE s.f. Acțiunea de a obscura și rezultatul ei. [<
obscura].
obscurare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)OBSCURÁRE, obscurări, s. f. Acțiunea de
a obscura. —
V. obscura.