amonificare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AMONIFICÁRE s. f. Descompunere a proteinelor din materia organică a solului sub acțiunea microorganismelor, având ca rezultat formarea amoniacului. – Din
amoniac.amonificare (Dicționar de neologisme, 1986)AMONIFICÁRE s.f. Proces de formare a amoniacului prin descompunerea proteinelor și a altor compuși organici din sol sub acțiunea microorganismelor. [După fr.
ammonisation].
amonificare (Marele dicționar de neologisme, 2000)AMONIFICÁRE s. f. proces de formare a amoniacului prin descompunerea proteinelor și a altor compuși organici din sol sub acțiunea microorganismelor. (după fr.
ammonisation)
amonificare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)amonificáre s. f.,
g.-d. art. amonificắriiamonificare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AMONIFICÁRE s. f. Descompunere a proteinelor din materia organică a solului sub acțiunea microorganismelor, având ca rezultat formarea amoniacului. — Din
amoniac.