amoniat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AMONIÁT, amoniați, s. m. Combinație a amoniacului cu un oxid metalic. [
Pr.:
-ni-at] – Din
fr. ammoniate.amoniat (Dicționar de neologisme, 1986)AMONIÁT s.m. Amoniacat. [< engl.
ammoniate].
amoniat (Marele dicționar de neologisme, 2000)AMONIÁT s. m. combinație a amoniacului cu un oxid metalic. (< fr.
ammoniate)
amoniat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)amoniát (-ni-at) s. m.,
pl. amoniáțiamoniat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AMONIÁT, amoniați, s. m. Combinație a amoniacului cu un oxid metalic. [
Pr.:
-ni-at] — Din
fr. ammoniate.