MENINGOCOC MENINGOCOC, s. m. / meninogocoque, s. m. / meninogo-coccus. [C/r. meninx, -ingos = membrane,, foarte. find; kokkos = 60060.] Specie de coci (unici sau diplococi) din genul Neisseria, agent al *meningitei cerebrospinale epidemice. In cazul meningitei se gaseste in LCR, purulent, in stare libera sau fagocitat de granulocite. Poate persista la purtatorii de germeni (in particular in faringe) fara sa provoace boala. Sin.: Neisseria meningitidis.