uitucie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))UITUCÍE s. f. (Rar) Uituceală. – Din
uituc +
suf. -ie.uĭtucie (Dicționaru limbii românești, 1939)uĭtucíe f.
Vest. Defectu de a fi uĭtuc. – Și
-ăcíe (vest) și
-uceálă, pl.
elĭ.