trunchiere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRUNCHIÉRE, trunchieri, s. f. (Adesea
fig.) Acțiunea de
a trunchia și rezultatul ei. [
Pr.:
-chi-e-] –
V. trunchia.trunchiere (Dicționar de neologisme, 1986)TRUNCHIÉRE s.f. Acțiunea de a trunchia și rezultatul ei; tăiere, ciuntire. [Pron.
-chi-e-. / <
trunchia].
trunchiere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)trunchiére (-chi-e-) s. f.,
g.-d. art. trunchiérii; pl. trunchiéritrunchiere (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRUNCHIÉRE, trunchieri, s. f. (Adesea
fig.) Acțiunea de a trunchia și rezultatul ei. [
Pr.: -
chi-e-] —
V. trunchia.