toaleta (Dicționar de neologisme, 1986)
TOALETÁ vb. I. tr., refl. (Fam.) A(-și) face toaleta. [Pron. to-a-. / < fr. toiletter].
toaleta (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TOALETÁ vb. I. tr., refl. (fam.) a(-și) face toaleta. ◊ a curăța, a face mai estetic. II. tr. a pregăti o hartă pentru utilizarea în scop tactic. (< fr. toiletter)