disfuncționalitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*disfuncționalitáte (-func-ți-o-) s. f.,
g.-d. art. disfuncționalitắții; pl. disfuncționalitắțidisfuncționalitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DISFUNCȚIONALITÁTE, disfuncționalități, s. f. Lipsă de funcționalitate. —
Disfuncțional +
suf. -itate.