afonizare - explicat in DEX

afonizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AFONIZÁRE s. f. (Lingv.) Asurzire (a unui sunet). – Din afon.

afonizare (Dicționar de neologisme, 1986)
AFONIZÁRE s.f. (Lingv.) Pierdere a vibrațiilor glotale la sunetele sonore; asurzire. [Cf. fr. aphonisation].

afonizare (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AFONIZÁRE s. f. pierdere a vibrațiilor glotale la sunetele sonore; asurzire. (< afoniza)

afonizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
afonizáre s. f., g.-d. art. afonizắrii

afonizare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AFONIZÁRE s. f. (Lingv.) Asurzire (a unui sunet). — Din afon.