stabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)STABÍL, -Ă, stabili, -e, adj. 1. Care este bine așezat sau fixat, care nu se răstoarnă, care nu se clatină; trainic, solid.
2. Care nu se schimbă, care nu fluctuează; statornic; ferm. ♦ (Despre substanțe) Care nu se descompune de la sine; care nu poate fi descompus (decât cu greu) într-o reacție. ♦ (Despre populații) Care locuiește permanent în același loc. – Din
lat. stabilis.stabil (Dicționar de neologisme, 1986)STABÍL, -Ă adj. 1. Trainic, bine așezat, solid. ♦ (
Chim.; despre substanțe) Care nu se descompune de la sine.
2. Statornic. ♦ Durabil, permanent.
3. (
Despre populații) Care locuiește permanent în același loc. [Cf. lat.
stabilis, it.
stabile].
stabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)STABÍL, -Ă adj. 1. trainic, bine așezat, solid. ◊ (despre substanțe) care nu se descompune de la sine. 2. statornic. ◊ durabil, permanent. 3. (despre populații) care locuiește permanent în același loc. (< lat.
stabilis, it.
stabile)
stabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)stabíl adj. m.,
pl. stabíli; f. stabílă, pl. stabílestabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)stabil a.
1. statornic;
2. fig. durabil.
stabil (Dicționaru limbii românești, 1939)*stábil, -ă adj. (lat.
stábilis, d.
stare, a sta în picioare). Bine așezat (înțepenit, fundat):
casă stabilă. Mec. Echilibru stabil, starea unuĭ corp care, dacă e clătinat, pin simplu efect al greutățiĭ luĭ, îșĭ reĭa prima pozițiune.
Fig. Statornic, durabil:
pace stabilă. S. f. Motor (vapor) stabil. Adv. În mod stabil. – Fals
stabíl (maĭ ales că fr. e
stable !).
stabil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)STABÍL, -Ă, stabili, -e, adj. 1. Care este bine așezat sau fixat, care nu se răstoarnă, care nu se clatină; trainic, solid.
2. Care nu se schimbă, care nu fluctuează; statornic; ferm. ♦ (Despre substanțe) Care nu se descompune de la sine; care nu poate fi descompus (decât cu greu) într-o reacție. ♦ (Despre populații) Care locuiește permanent în același
loc. —
Din lat. stabilis.