rindeluit - explicat in DEX



rindeluit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RINDELUÍT s. n. Rindeluire. – V. rindelui.

rindeluit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
rindeluít s. n.

rindeluit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RINDELUÍT s. n. Rindeluire. — V. rindelui.