horăi - explicat in DEX

horăi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
HORĂÍ, hórăi, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre oameni) A sforăi. – Hor + suf. -ăi.

horăĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
hórăĭ și -ĭésc, a -í v. intr. (imit. V. horcăĭ). Est. Forăĭ, sforăĭ.

horăi (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)
horăí, horăiesc, vb. intranz. – A sforăi; a froi, a hroi, a fornăi. – Din a sforăi, contaminat cu a hori „a cânta„.

horăi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
horăí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 sg. hórăie, imperf. 3 sg. horăiá; conj. prez. 3 să hórăie

horăì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
horăì v. Mold. a sforăi: horăia sdravăn. CR. [Onomatopee: v. hor !].