complicat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COMPLICÁT, -Ă, complicați, -te, adj. Alcătuit din (prea) multe elemente; greu de descurcat sau de înțeles; încurcat, încâlcit. –
V. complica.complicat (Dicționar de neologisme, 1986)COMPLICÁT, -Ă adj. Încurcat, greu de înțeles. [Cf. fr.
compliqué].
complicat (Marele dicționar de neologisme, 2000)COMPLICÁT, -Ă adj. 1. încurcat, greu de înțeles. 2. (fig.) întortocheat, sinuos. (< fr.
compliqué)
complicat (Dicționaru limbii românești, 1939)*complicát, -ă adj. (lat.
complicatus). Amestecat cu altele:
boală complicată. Compus din maĭ multe bucățĭ:
mașină complicată. Prea încărcat cu întîmplărĭ:
narațiune complicată.complicat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)complicat a.
1. compus dintr’un mare număr de părți;
2. gravat prin complicațiuni:
boală complicată.complicat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COMPLICÁT, -Ă, complicați, -te, adj. Alcătuit din (prea) multe elemente; greu de descurcat sau de înțeles; încurcat, încâlcit. —
V. complica.