complica - explicat in DEX

complica (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COMPLICÁ, complíc, vb. I. Tranz. și refl. A (se) încurca; a (se) agrava, a (se) înrăutăți. – Din fr. compliquer.

complica (Dicționar de neologisme, 1986)
COMPLICÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) încurca, a(-și) provoca complicații, încurcături. ♦ A face, a deveni complicat. 2. refl. A se agrava, a se înrăutăți. [P.i. complíc. / < fr. compliquer, cf. it., lat. complicare].

complica (Marele dicționar de neologisme, 2000)
COMPLICÁ vb. tr., refl. a (se) încurca, a (se) agrava, a (se) înrăutăți. (< fr. compliquer, lat. complicare)

complica (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
complicá (a ~) vb., ind. prez. 3 complícă

complicà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
complicà a. a încurca.

complica (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COMPLICÁ, complíc, vb. I. Tranz. și refl. A (se) încurca; a (se) agrava, a (se) înrăutăți. — Din fr. compliquer.