bâțâi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BÂȚÂÍ, bấțâi, vb. IV.
Intranz.,
tranz. și
refl. A tremura, a mișca nervos și repede din mâini, din picioare sau din cap; a da repede din coadă. –
Bâț +
suf. -
âi.bâțâi (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BÂȚÂÍ, bấțâi, vb. IV.
Intranz.,
tranz. și
refl. A mișca repede din mâini, din picioare sau din cap; a da din coadă. – Din
bâț(a) (puțin folosit).
bâțâi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bâțâí (a ~) vb.,
ind. prez. 3
bấțâie, imperf. 3
sg. bâțâiá; conj. prez. 3
să bấțâiebâțâi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BÂȚÂÍ, bấțâi, vb. IV.
Intranz.,
tranz. și
refl. A tremura, a mișca nervos și repede din mâini, din picioare sau din cap; a da repede din coadă. —
Bâț +
suf. -âi.