b - explicat in DEX

b (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
BᾹRISᾹL, oraș în S Rep. Bangladesh, la S de Dhaka, port în delta Gangelui și Brahmaputrei; 172,9 mii loc. (1981). Constr. de mașini; șantier naval. Ind. alim. și a chibriturilor. Piață pentru orez. Export de iută, pește și ceai.

b (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
b¹ (literă) [cit be / bî] s. m. / s. n., pl. b / b-uri

b (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
b² (sunet) [cit. bî] s. m., pl. b

b (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
B’ARG (pseud. lui Ion Bărbulescu) (1887-1969, n. Odobești), grafician și pictor român. Desene satirice și caricaturi antirăzboinice, antimonarhice și antifasciste („Șomerii”, „Propagandă țărănistă”).

b (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
B s. m. invar. A patra literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană oclusivă bilabială sonoră (4)). [Pr.: be].

b (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
B s. m. invar. A treia^[1] literă a alfabetului, numită „be”, și sunetul corespunzător.

b (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
B s. m. invar. 1. A patra literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană oclusivă bilabială sonoră). 2. (MUZ.) Notație literală pentru sunetul si; bemol. 3. Simbol chimic pentru bor. 4. (METR.) Simbol pentru bel.

b (Dicționaru limbii românești, 1939)
b m. A doŭa literă a alfabetului latin. Reprezintă un sunet labial sonor care corespunde cu p cînd e șoptit (ca în beltea, peltea) și cu n cînd e emis pe nas (ca în grabnic, gramnic). Grecii moderni l-aŭ prefăcut în v (ca’n varvar, barbar). Se pron. be.

b (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
B m. a doua literă a alfabetului.

b (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
B, b, s. m. 1. A patra literă a alfabetului limbii române. 2. Sunet notat cu această literă (consoană oclusivă bilabială sonoră). [Pl. și: (1, n.) b-uri].