azvârlitor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AZVÂRLITÓR, -OÁRE, azvârlitori, -oare, adj. Care azvârle. ♦ (Substantivat,
f.) Partea în contrapantă a unor jilipuri, pe care lemnele purtate de apă sar în grămadă. –
Azvârli +
suf. -tor.