autocratism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AUTOCRATÍSM s. n. Concepție, doctrină bazată pe autocrație (
1). [
Pr.:
a-u-] –
Autocrat +
suf. -ism.autocratism (Dicționar de neologisme, 1986)AUTOCRATÍSM s.n. Concepție, doctrină bazată pe autocrație. [Pron.
a-u-. / <
autocrat +
-ism].
autocratism (Marele dicționar de neologisme, 2000)AUTOCRATÍSM s. n. concepție, doctrină bazată pe autocrație. (< fr.
autocratisme)
autocratism (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AUTOCRATÍSM s. n. Concepție, doctrină bazată pe autocrație (
1). [
Pr.:
a-u-] – Din
autocrat +
suf. -ism.autocratism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)autocratísm (a-u-to-cra-) s. n.autocratism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AUTOCRATÍSM s. n. Concepție, comportare bazată pe autocrație (
1). [
Pr.:
a-u-] —
Autocrat +
suf. -ism.