LETARGIE LETARGIE, s. f. / lethargic, s. f. / lethargy. [Lat., gr. lethar-gia = somwknfil, de ia gr. lethe = uitare, argia = [ene.~ Somn profund s; continuu, de lunga durata (ore, zile, luni). PacientuI este inconstient, imobil si poate raspunde la stimuli exteriori puternici, dar fara Intreruperea somnului. L. poate aparea In leziuni ale centrilor nervosi superiori, de etiologie diversa, frecvent infectioasa. L. se deosebeste de *coma prin absenta tulburarilor neurovegetative grave si prin posibilitatea ca subiectui sa fie trezit, pentru perioade de timp scurte. El poate vorbi uneori, dar nu Intelege sensul cuvintelor, Ie uita si adoarme imediat. La unii subiecti, I. poate fi provocata prin "hipnoza sau prin administrarea de hipnotice si anestezice. Alteori, I. este asociata *isteriei. Sin.: moarte aparenta.