ERGOTERAPIE ERGOTERAPIE, s. f. / ergotherapie, s. f. / ergotherapy, occupation therapy. [Cfr. ergon = [ucru, actiune, de la ergein = a [ucra; therapies = tra.tame.nt, de Ca therapeuein = fl mgri-ji.] Utilizarea muncii In scopuri terapeutice, dintr-un triplu punct de vedere: ocupational, mentinere sau reactivare a capadtati-lor creative si productive, reinsertie socioprofesionala. Notiunea de munca trebuie considerata Intr-un sens extrem de extins: contributie la o productie reala (confectionarea de obiecte arti-zanale sau industriale), participarea la lucrari In comun (gra-dinarit, agricultura) sau o simpla ruptura de pasivitatea vietii In spital a pacientului.