AFTA AFTA, s. f. / aphte, s. m. / aphtha (pi. aphthae). [Lot. aph-tae, -arum = afte., de (a gr. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si, In general, *aftozele. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene, mai rar pe mucoasa genitala. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici, de forma rotunda sau ovalara, de obicei cu un burelet inflamator eritematos, fiind foarte dureroasa. A. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros, izolate sau grupate.