înscorțoșa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNSCORȚOȘÁ, înscorțoșez, vb. I.
Refl. și
tranz. (Rar) A prinde sau a face ca ceva să prindă scoarță. –
În + scorțos.înscorțoșa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)înscorțoșá (a ~) (rar)
vb.,
ind. prez. 3
înscorțoșeáză, 1
pl. înscorțoșắm; conj. prez. 3
să înscorțoșéze; ger. înscorțoșấnd