unchiaș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)UNCHIÁȘ, unchiași, s. m. 1. (
Pop.) Om bătrân; moș, moșneag.
2. (
Reg.) Unchi (
1). [
Var.: (
reg.)
unchéș s. m.] –
Unchi +
suf. -aș.unchiaș (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)unchiáș (
pop.)
(-chiaș) s. m.,
pl. unchiáșiunchiaș (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)unchiaș m. moș:
un unchiaș și o babă.unchiaș (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)UNCHIÁȘ, unchiași, s. m. 1. (
Pop.) Om bătrân; moș, moșneag.
2. (
Reg.) Unchi (
1). [
Var.: (
reg.)
unchéș s. m.] —
Unchi +
suf. -
aș.