transplanta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRANSPLANTÁ, transplantez, vb. I.
Tranz. 1. A scoate din pământ o plantă (adultă) și a o planta definitiv în alt loc; a răsădi. ♦ A aduce și a face să se aclimatizeze o plantă sau un animal în altă regiune decât aceea unde trăiește de obicei. ♦
Fig. A adapta, a împământeni o instituție, un obicei etc.
2. A înlocui printr-o intervenție chirurgicală un țesut sau un organ bolnav cu alt țesut sau organ sănătos de același fel. – Din
fr. transplanter, lat. transplantare.