ropot (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RÓPOT, ropote, s. n. 1. Zgomotul produs de loviturile dese ale copitelor unui cal care aleargă. ♦ Mersul unui cal în trap sau în galop; goană.
2. Zgomot produs de căderea precipitată a ploii sau a grindinei; ploaie torențială de scurtă durată sau grindină abundentă venită pe neașteptate. ♦ Curgere repede (și zgomotoasă) a unui torent sau a valurilor în mișcare.
3. Izbucnire (repetată) de aplauze; zgomotul produs de aceste aplauze.
4. Mișcare săltăreață (și zgomotoasă) de învârtire la unele dansuri populare. – Din
bg. ropot.ropot (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)rópot (rópote), s. n. – Răpăială, tropăială, bătaie din palme. –
Mr. (a)roput. Sl. ropotŭ, rŭpŭtŭ (Cihac, II, 306; Conev 94);
cf. slov.,
ceh.,
rus. ropot. –
Der. ropoti, vb. (a păcăni, a țăcăni), din
sl. rŭpŭtati; ropăi, vb. (a ropoti), rezultatul contaminării lui
ropoti cu
răpăi; ropotit (
var. ropăit,ropăială, ropoteală),
s. f. (ropot);
ropotitor, adj. (sonor, care ropotește).
ropot (Dicționaru limbii românești, 1939)rópot n., pl.
e (vsl.
ruputu, ropotŭ, murmur; bg. rus.
rópot, rudă cu
tropot, hropot, răpcĭugă).
Mold. Trans. Răpăĭală, zgomotu multor copite cînd izbesc pămîntu în fugă, al ploiĭ răpezĭ pe acoperemînt [!] ș. a.:
cît a ținut ropotu (Sov. 249).
A da, a trage un ropot, a trage o fugă, a cădea răpede [!] (ploaĭa). V.
bură.ropot (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rópot s. n.,
pl. rópoteropot (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)ropot n.
1. mersul calului între pas și galop;
2. sgomotul unui asemenea mers:
un ropot de cai; 3. fugă:
purcelul dă un ropot pe sub laiți CR.;
4. fig. mers repede:
ale râurilor ape ce sclipesc fugind în ropot EM. [Onomatopee].
ropot (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ROPÓT, ropote, s. n. 1. Zgomotul produs de loviturile dese ale copitelor unui cal care aleargă. ♦ Mersul unui cal în trap sau în galop; goană.
2. Zgomot produs de căderea precipitată a ploii sau a grindinei; ploaie torențială de scurtă durată sau grindină abundentă venită pe neașteptate. ♦ Curgere repede (și zgomotoasă) a unui torent sau a valurilor în mișcare.
3. Izbucnire (repetată) de aplauze; zgomotul produs de aceste aplauze.
4. Mișcare săltăreață (și zgomotoasă) de învârtire la unele dansuri populare. — Din
bg. ropot.