pavator - explicat in DEX

pavator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PAVATÓR, -OÁRE, pavatori, -oare, s. m. și f. Muncitor calificat care execută pavaje; pavagiu. – Pava + suf. -tor.

pavator (Dicționar de neologisme, 1986)
PAVATÓR, -OÁRE s.m. și f. Muncitor care lucrează la pavaje. [< pava + -tor].

pavator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PAVATÓR, -OÁRE s. m. f. muncitor care lucrează la pavaje. (< pava + -tor)

pavator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
pavatór (rar) s. m., pl. pavatóri

pavator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PAVATÓR, -OÁRE, pavatori, -oare, s. m. și f. Muncitor calificat care execută pavaje; pavagiu. — Pava + suf. -tor.