pavat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PAVÁT1 s. n. Pavare. –
V. pava.pavat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PAVÁT2, -Ă, pavați, -te, adj. (Despre străzi, curți etc.) Acoperit cu pavaj. –
V. pava.pavat (Dicționar de neologisme, 1986)PAVÁT s.n. Pavare. [<
pava].
pavat (Dicționar de neologisme, 1986)PAVÁT, -Ă adj. (
Despre drumuri, străzi etc.) Care este acoperit cu pavaj. [Cf. fr.
pavé].
pavat (Marele dicționar de neologisme, 2000)PAVÁT s. n. pavare. (< pava)
pavat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pavát s. n.pavat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PAVÁT1 s. n. Pavare. —
V. pava.pavat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PAVÁT2, -Ă, pavați, -te, adj. (Despre străzi, curți etc.) Acoperit cu pavaj. —
V. pava.