montat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MONTÁT, -Ă, montați, -te, adj. (Despre piese, instalații etc.) Care a fost pus, fixat, îmbinat la locul potrivit. –
V. monta.montat (Dicționaru limbii românești, 1939)*montát, -ă adj. (fr.
monté, it.
montato). Echipat, prevăzut, asortat:
casă bine montată. Fig. Excitat de cineva saŭ de ceva contra cuĭva.
Baterie montată, baterie călăreață, aĭ căreĭ servanțĭ îs călărĭ.