coroborant - explicat in DEX

coroborant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COROBORÁNT, -Ă, coroboranți, -te, adj. Care coroborează, întărește. – Din fr. corroborant.

coroborant (Dicționar de neologisme, 1986)
COROBORÁNT, -Ă adj. Care coroborează, întărește. [Cf. fr. corroborant].

coroborant (Marele dicționar de neologisme, 2000)
COROBORÁNT, -Ă adj. care coroborează. (< fr. corroborant)

coroborant (Dicționaru limbii românești, 1939)
*coroboránt, -ă adj. (fr. corroborant). Care coroborează: remediŭ coroborant, probă coroborantă.

coroborant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
coroboránt adj. m., pl. coroboránți; f. coroborántă, pl. coroboránte

coroborant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COROBORÁNT, -Ă, coroboranți, -te, adj. Care coroborează, întărește. — Din fr. corroborant.