conversa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONVERSÁ, conversez, vb. I.
Intranz. A sta de vorbă cu cineva, a întreține o convorbire; a discuta. – Din
fr. converser, lat. conversari.conversa (Dicționar de neologisme, 1986)CONVERSÁ vb. I. intr. A vorbi cu cineva, a discuta, a susține o conversație. [< fr.
converser, cf. lat.
conversari].
conversa (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONVERSÁ vb. intr. a vorbi cu cineva, a susține o conversație. (< fr.
converser, lat.
conversari)
conversa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)conversá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
converseázăconversà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)conversà v. a sta de vorbă cu cineva.
conversa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONVERSÁ, conversez, vb. I.
Intranz. A sta de vorbă cu cineva, a întreține o convorbire; a discuta. — Din
fr. converser, lat. conversari.