catalige (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CATALÍGE s. f. pl. Prăjini prevăzute cu suporturi pentru picioare, cu care se umblă la înălțime (în locurile noroioase); picioroange. –
Cf. bg. katarjaga.catalige (Dicționar de argou al limbii române, 2007)catalige s. n. pl. picioare lungi.
catalige (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CATALÍGE s. f. pl. Două prăjini prevăzute cu câte un suport pe care se pun picioarele și cu care se umblă la înălțime (în locurile noroioase); picioroange. –
Bg. katarjaga.catalige (Dicționaru limbii românești, 1939)catalíge n. pl. (rudă cu rus.
katálĭščik, patinator, d.
katáti, a rostogoli).
Mold. Picĭoroange. Cîrjĭ p. paraliticĭ:
a umbla în catalige.catalige (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)catalíge s. f. pl.catalige (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CATALÍGE s. f. pl. Prăjini prevăzute cu suporturi pentru picioare, cu care se umblă la înălțime (în locurile noroioase); picioroange. —
Cf. bg. katarjaga.