bilateral - explicat in DEX

bilateral (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BILATERÁL, -Ă, bilaterali, -e, adj. 1.Care are două părți (sau două laturi) opuse, simetrice. 2. Care privește în același timp două laturi sau aspecte (fundamentale) ale unui întreg. 3. (Despre date, contracte, convenții) Care obligă în mod reciproc părțile interesate. – Din fr. bilatéral.

bilateral (Dicționar de neologisme, 1986)
BILATERÁL, -Ă adj. Care are două laturi, două părți (opuse, simetrice); cu (pe) două laturi, două părți; referitor la cele două laturi, cele două aspecte ale unui lucru. ♦ (Despre acte, contracte etc.) Care asigură obligațiile reciproce dintre părți. V. sinalagmatic. [Cf. fr. bilatéral, cf. lat. bis – de două ori, latus – parte].

bilateral (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BILATERÁL, -Ă adj. 1. cu două laturi, fețe (opuse, simetrice). 2. referitor la cele două laturi, aspecte ale unui lucru. 3. (despre contracte, convenții) care angajează reciproc cele două părți; bipartit. (< fr. bilatéral)

bilateral (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BILATERÁL, -Ă, bilaterali, -e, adj. 1.Care are două părți (sau două laturi) opuse, simetrice. 2. Care privește în același timp cele două laturi sau aspecte ale unui întreg. 3. (Despre acte, contracte, convenții) Care obligă în mod reciproc părțile interesate. – Fr. bilatéral.

bilateral (Dicționaru limbii românești, 1939)
*bilaterál, -ă adj. (bi- și lateral). Cu doŭă laturĭ. Contract bilateral, care îi obligă pe amîndoi contractanțiĭ.

bilateral (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bilaterál adj. m., pl. bilateráli; f. bilaterálă, pl. bilaterále

bilateral (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
bilateral a. cu două laturi; contract bilateral, care obligă ambele părți.

bilateral (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BILATERÁL, -Ă, bilaterali, -e, adj. 1. Care are două părți (sau două laturi) opuse, simetrice. 2. Care privește în același timp două laturi sau două aspecte (fundamentale) ale unui întreg. 3. (Despre date, contracte, convenții) Care este încheiat între două persoane. — Din fr. bilatéral.