bilanț (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BILÁNȚ, bilanțuri, s. n. Tablou contabil al activului și pasivului unei intreprinderi sau al unei activități financiare pentru o anumită perioadă de timp. ♦
Fig. Rezultatul sintetic al unei activități desfășurate într-o perioadă dată. – Din
germ. Bilanz. Cf. it. bilancio.