aproape - explicat in DEX

aproape (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
APROÁPE adv., s. m. art. I. Adv. 1. La o distanță mică în spațiu de cineva sau de ceva; în preajmă, în vecinătate. Gara este aproape. ◊ Expr. A cunoaște (pe cineva) de aproape = A cunoaște (pe cineva) foarte bine. 2. La un interval mic de timp (în viitor sau în trecut) față de prezent. Vara este aproape. ◊ Aproape de... = cu puțin timp înainte de... Aproape de sfârșitul anului. 3. Cam, mai, aproximativ. N-a mâncat aproape nimic. ♦ Gata, mai-mai, cât pe ce. Aproape să-l prindă. II. S. m. art. Orice om (în raport cu altul, considerat apropiat); semen¹. Aproapele nostru. – Lat. ad-prope.

aproape (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
aproápe adv. – 1. La mică distanță, în preajmă, în vecinătate. – 2. Cam, aproximativ, mai mult sau mai puțin. – 3. Gata, mai-mai, cît pe ce. – 4. (S. m.) Seamănul, aproapele nostru. – Mr. aproapea, megl. proapi, istr. (a)prope. Lat. ad prŏpĕ (Pușcariu 101; Candrea-Dens., 65; REW 197; DAR); cf. v. it. a provo (friul. apruv, v. sard. apprope), v. prov., cat. aprop, v. fr. a pruef. Cf. apropia.

aproape (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
APROÁPE¹ adv. 1. La o distanță mică; în preajmă, în vecinătate. Pe aproape. De aproape.. ◊ Expr. A cunoaște (pe cineva) de aproape = a cunoaște (pe cineva) foarte bine. 2. Peste puțin timp. Vara este aproape. ♦ (În expr.) Aproape de... = cu puțin timp înainte de... Era aproape de sfârșitul anului (C. PETRESCU). 3. Cam, mai, aproximativ. N-am mai putut mânca aproape nimic (CAMIL PETRESCU). ♦ Gata, mai-mai, cât pe-aci. Când aproape-aproape să pun mâna pe dânsul, i-am pierdut urma (CREANGĂ). – Lat. ad-prope.

aproape (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
APROÁPE² s. m. art. Orice om; semen. Aproapele nostru. – Lat. ad-prope.

aproape (Dicționaru limbii românești, 1939)
aproápe adv. (lat. ádprope, d. ad, la, și prŏpe, aproape). Nu departe, lîngă: aproape de casă, de mine. Maĭ maĭ, ca și: e aproape gata, aproape mort. A fi aproape de saŭ să, a fi pe punctu de. A urmări de aproape, a urmări cu atențiune, cu energie. Asta mă privește de aproape, mă interesează mult. De aproape, din apropiere. Pe aproape, pin [!] apropiere. Cît pe aci: Am ghicit? Pe aproape. S. m. Întrebuințat articulat (maĭ ales în evanghelie). Vecin, seamăn: ĭubește-l pe aproapele tău ca pe tine însuțĭ.

aproape (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
aproápe (a-proa-) adv.

aproape (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
aproape adv. 1. nu departe, lângă; 2. mai mai: aproape gata. [Lat. AD PROPE].

aproape (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
APROÁPE adv., s. m. art. I. Adv. 1. La o distanță mică în spațiu de cineva sau de ceva; în preajmă, în vecinătate. Gara este aproape. ◊ Expr. A cunoaște (pe cine­va) de aproape = a cunoaște (pe cineva) foarte bine. 2. La un interval mic de timp (în viitor sau în trecut) față de prezent. Vara este aproape. ◊ Aproape de... = cu puțin timp înainte de... Aproape de sfârșitul anului. 3. Cam, mai, aproximativ. N-a mâncat aproape nimic. ♦ Gata, mai-mai, cât pe ce. Aproape să-l prindă. II. S. m. art. Orice om (în raport cu altul, considerat apropiat); semen¹. Aproapele nostru. — Lat. ad-prope.