Tentativa forma a infractiunii ce consta in punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care a fost intrerupta ori nu si-a produs efectul, desi executarea a fost efectuata in intregime.Tentativa se poate realiza sub mai multe forme, care se disting intre ele: dupa gradul de realizare a actiunii ce constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii; dupa cauzele care determina neproducerea rezultatului, legate fie de mijloacele folosite de faptuitor, fie de obiectul material al infractiunii.Dupa gradul de realizare a actiunii se disting:a)Tentativa intrerupta (simpla, neterminata, imperfecta, indepartata) – se caracterizeaza prin punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care se intrerupe si rezultatul nu se produce. Cauza care determina neproducerea rezultatului este intreruperea executarii si se situeaza in timp, deci dupa inceputul executarii, putand fi de natura umana (actiunea altei persoane) ori neumana (obstacole ce nu pot fi depasite);b)Tentativa perfecta (terminata, fara efect, fara rezultat, completa) – consta in punerea in executare a hotararii de a savarsi o infractiune, executare care a fost dusa pana la capat, iar rezultatul ei nu se produce.Tentativa terminata poate fi atat proprie cat si improprie, dupa criteriul cauzelor care determina neproducerea rezultatului. Pentru tentativa terminata proprie, cauza care determina neproducerea rezultatului se poate situa in orice moment, dar pana la producerea rezultatului, cand infractiunea ar deveni consumata. Cauza neproducerii rezultatului poate fi si anterioara inceputului executarii. Nu intereseaza cauza care determina neproducerea rezultatului tentativei proprii terminate.Tentativa improprie se caracterizeaza prin punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care este realizata in intregime, dar producerea rezultatului nu a fost posibila datorita insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite, ori datorita imprejurarii ca, in timpul cand s-au savarsit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde faptuitorul credea ca se afla.Tentativa improprie este cunoscuta si sub denumirea de tentativa relativ improprie si este incriminata.Tentativa absolut improprie sau tentativa absurda se caracterizeaza prin punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care este dusa pana la sfarsit, dar rezultatul nu se produce datorita modului gresit de concepere al infractiunii.Tentativa nu este posibila la toate infractiunile, fie din cauza elementului subiectiv, fie a celui obiectiv. Tentativa nu este posibila dupa elementul subiectiv, la infractiunile ce se savarsesc din culpa si nici la cele praeterintentionate. Dupa elementul obiectiv, tentativa nu este posibila la o infractiune de inactiune, caci aceasta se consuma in momentul neindeplinirii obligatiei ceruta prin norma de incriminare. De asemenea, tentativa nu au infractiunile cu executare prompta (insulta, calomnia, marturia mincinoasa), infractiunile de obicei, infractiunile continue. Legiuitorul penal roman a adoptat sistemul incriminarii limitate a tentativei numai la infractiunile grave, unde si tentativa prezinta un pericol social ridicat. Pedeapsa pentru tentativa la o infractiune este cuprinsa intre jumatatea maximului special si jumatatea minimului special prevazute de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic decat minimul general.