Nume grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie. Potrivit dispozitiilor legale, prin expresia „nume” se intelege atat numele de familie cat si prenumele. Orice persoana fizica are dreptul la nume, stabilit sau dobandit in conformitate cu legea. Dreptul la nume este un drept personal nepatrimonial, indisolubil legat de persoana omului, care nu are valoare economica si nu poate fi exprimat in bani. Dreptului persoanei fizice de a avea un nume, ii corespunde si obligatia acesteia de a purta numele stabilit sau dobandit potrivit legii si de a participa sub acest nume la raporturile sociale si juridice.Dreptul la nume este un drept absolut, ceea ce inseamna ca este opozabil tuturor persoanelor; este un drept imprescriptibil atat sub aspect extinctiv, cat si sub aspect achizitiv, ceea ce inseamna ca daca o persoana nu a purtat numele sau vreme indelungata nu pierde dreptul la nume prin nefolosinta, dupa cum nici nu poate dobandi un nume prin folosinta, oricat de indelungata ar fi perioada de timp in care l-a folosit; numele este netransmisibil, in sensul ca nu poate fi transmis prin acte cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Numele de familie se dobandeste la nastere, prin filiatie. Copilul primeste numele de familie comun cu al parintilor sai. Cand parintii nu au un nume de familie comun, copilul primeste numele de familie al unuia dintre parinti sau numele lor de familie reunite. In acest caz, numele de familie al copilului se stabileste prin invoiala parintilor si se declara o data cu nasterea copilului la serviciul de stare civila; in lipsa invoielii, autoritatea tutelara hotaraste, ascultand pe parinti.Copilul nascut din afara casatoriei dobandeste numele de familie al aceluia dintre parinti fata de care filiatia a fost mai intai stabilita. Copilul poate dobandi numele de familie al parintelui fata de care s-a stabilit ulterior filiatia, prin recunoastere sau prin hotarare judecatoreasca, numai daca instanta judecatoreasca incuviinteaza acest lucru. Daca copilul a fost recunoscut in acelasi timp de ambii parinti se procedeaza ca si in cazul copilului din casatorie ai carui parinti nu au nume de familie comun. Numele copilului gasit, nascut din parinti necunoscuti, se stabileste, prin decizie, de catre Primaria localitatii in raza careia a fost gasit copilul.Numele de familie se modifica prin casatorie, desfacerea casatoriei prin divort, ori nulitatea casatoriei, a adoptiei ori desfiintarii acesteia, al actiunii in tagaduirea paternitatii. La incheierea casatoriei, viitorii soti declara in fata delegatului se stare civila numele de familie pe care s-au invoit sa-l poarte in timpul casatoriei; ei pot opta pentru pastrarea numelui dinaintea casatoriei, sau pentru numele lor reunite. La desfacerea casatoriei prin divort sotii se pot invoi ca sotul care a purtat in timpul casatoriei numele celuilalt sot, sa poarte acest nume si dupa desfacerea casatoriei. Pentru motive temeinice, instanta de judecata poate incuviinta acest drept chiar in lipsa invoielii intre soti. Daca sotii nu s-au invoit sau instanta nu a incuviintat, fiecare va purta numele ce-l avea inainte de casatorie. Ca urmare a ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a constatat ori a fost pronuntata nulitatea casatoriei, fostii soti vor reveni la numele de familie pe care l-au purtat anterior. Persoana adoptata dobandeste prin adoptie numele de familie al adoptatorului.Daca adoptia se face de catre doi soti care nu au nume de familie comun, ei sunt obligati sa declare numele pe care urmeaza sa-l poarte adoptatul, aplicandu-se regulile stabilite pentru copilul nascut din casatorie ai carui parinti nu au un nume de familie comun. In cazul nulitatii sau desfacerii adoptiei, adoptatul redobandeste vechiul sau nume, instanta judecatoreasca putand incuviinta, pentru motive temeinice, ca adoptatul sa pastreze numele dobandit prin adoptie. Prin efectul admiterii actiunii pentru tagaduirea paternitatii, sotul mamei inceteaza sa mai fie tatal copilului, iar acesta din urma pierde dreptul de a purta numele sotului mamei. Copilul va lua numele pe care mama l-a avut inainte de incheierea casatoriei.Schimbarea numelui se poate face, potrivit legii, pentru motive temeinice, pe calea unei decizii administrative, la cererea persoanei avand capacitate de exercitiu.Schimbarea numelui se inscrie, prin mentiune, pe actul de nastere si pe actul de casatorie al titularului dupa care se elibereaza noi certificate de nastere si de casatorie.Persoana al carei nume a fost inregistrat in actele de stare civila tradus in alta limba decat cea materna ori cu ortografia altor limbi, poate cere inscrierea, prin mentiune pe aceste acte, a numelui retradus, sau cu ortografia limbii materne.