staniol - explicat in DEX

staniol (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STANIÓL, stanioluri, s. n. Foaie subțire de staniu sau de plumb ori de aluminiu, folosită la împachetarea unor alimente sau produse industriale, în scopul unei bune conservări [Pr.: -ni-ol] – Din germ. Stanniol.

staniol (Dicționar de neologisme, 1986)
STANIÓL s.n. Foaie subțire de cositor, folosită la împachetarea alimentelor, a țigaretelor etc. [Pron. -ni-ol, pl. -luri. / < germ. Stanniol].

staniol (Marele dicționar de neologisme, 2000)
STANIÓL s. n. foaie subțire de staniu, la împachetarea alimentelor, a țigaretelor etc. (< germ. Stanniol)

staniol (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
staniól (-ni-ol) s. n., pl. stanióluri

staniol (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
staniol n. cositor în foi: capsule de staniol pentru sticle.

staniol (Dicționaru limbii românești, 1939)
*staniól n., pl. urĭ (germ. stanniol) și staniólă f., pl. e (it. stagnuola, d. stagno, staniŭ). Hîrtie de staniŭ saŭ de plumb de învălit ciocolata, gura buteliilor, pachetele de ceaĭ ș. a.

staniol (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STANIÓL, stanioluri, s. n. Foaie subțire de staniu sau de plumb ori de aluminiu, folosită la împachetarea unor alimente sau produse industriale, în scopul unei bune conservări. [Pr.: -ni-ol] — Din germ. Stanniol.