scuamă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCUÁMĂ, scuame, s. f. (
Med.) Strat epidermic subțire care se descuamează în unele boli eruptive și în anumite boli de piele. – Din
fr. squame.scuamă (Dicționar de neologisme, 1986)SCUÁMĂ s.f. 1. (
Med.) Strat epidermic care se desface de pe piele în urma unor boli ca scarlatina, pojarul etc.
2. (
Bot.) Frunzișoară tare care protejează mugurii, receptaculul etc. [Pron.
scua-mă, var. (
2)
scvamă s.f. / < fr.
squame, cf. lat.
squama – solzi].
scuamă (Marele dicționar de neologisme, 2000)SCUÁMĂ s. f. strat epidermic care se desface de pe piele în urma unor boli ca scarlatina, pojarul etc. (< fr.
squame)
scuamă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)scuámă (strat epidermic)
(scua-) s. f.,
g.-d. art. scuámei; pl. scuámescuamă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCUÁMĂ, scuame, s. f. (
Med.) Strat epidermic subțire care se descuamează în unele boli eruptive și în anumite boli de piele. — Din
fr. squame.