păsăresc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PĂSĂRÉSC, -EÁSCĂ, păsărești, adj. (Rar)
1. Care aparține păsărilor, privitor la păsări, de păsări, pentru păsări.
2. (Substantivat, adesea ironic sau glumeț) Limbă, limbaj greu de înțeles, artificial, argotic sau cu elemente de jargon. –
Pasăre +
suf. -esc.păsăresc (Dicționar de argou al limbii române, 2007)păsăresc, -ească, păsărești adj. (d. limbi, limbaje) greu de înțeles; argotic
păsăresc (Dicționaru limbii românești, 1939)1) păsărésc, -eáscă adj. (d.
pasăre). De pasăre, al păsărilor:
neamu păsăresc. (Fam.).
Limba păsărească, limbă convențională între puținĭ. (Această limbă consistă [!] în aninarea unor silabe la silabele cuvintelor. De ex.:
nusîv știŭsîv nisîvmicsîv =
nu știŭ nimic saŭ
te-ampe-am văpăzutput =
te-am văzut. Multe școlărițe, călugărițe și alțiĭ o vorbesc foarte curent. Cu acest nume se poate numi și ceĭa ce înțeleg Francejiĭ pin [!]
argot. V.
argot).
Meĭ păsăresc, V.
meĭ.păsăresc (Dicționaru limbii românești, 1939)2) păsărésc v. tr.
Vechĭ. Prefac în pasăre.
păsăresc (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PĂSĂRÉSC, -EÁSCĂ (‹
pasăre)
adj. 1. Care aparține păsărilor, privitor la păsări.
2. (Despre un limbaj, un jargon) Greu de înțeles, argotic; artificial, convențional.
2. Cireș p. = cireș nealtoit, care crește spontan, dispersat, prin păduri, îndeosebi, în regiuni de deal și la poalele munților; căutat ca lemn de mobilă.
păsăresc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)păsărésc (rar)
adj. m.,
f. păsăreáscă; pl. m. și
f. păsăréștipăsăresc (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)păsăresc a.
1. ce ține de păsări:
neamul păsăresc; limbă păsărească: a) graiul păsărilor maestre; b) un fel de graiu școlăresc ce constă în sufixarea unuia sau mai multor sonuri la fiecare silabă a vorbei: ex.
măpă dupuc lapa școpoalăpă (= mă duc la școală);
2. se zice de o varietate de struguri numiți și
pădureți. ║
păsărește adv.
1. ca o pasăre:
fuge păsărește; 2. în limba păsărească, neinteligibil:
a vorbi păsărește.păsăresc (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PĂSĂRÉSC, -EÁSCĂ, păsărești,
adj. (Rar)
1. Care aparține păsărilor, privitor la păsări, de păsări, pentru păsări.
2. (Substantivat, fi;
fam.) Limbă, limbaj greu de înțeles, artificial, argotic sau cu elemente de jargon. —
Pasăre +
suf. -esc.