prolix - explicat in DEX

prolix (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PROLÍX, -Ă, prolicși, -xe, adj. (Despre vorbire, stil) Lipsit de concizie, prea complicat; (despre oameni) care se exprimă cu prea multe cuvinte (adesea inutile), confuz sau complicat. – Din fr. prolixe, lat. prolixus.

prolix (Dicționar de neologisme, 1986)
PROLÍX, -Ă adj. (Despre vorbire, stil) Cu prea multe cuvinte; fără concizie. ♦ Greoi, neclar, confuz. [< fr. prolixe, cf. lat. prolixus].

prolix (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PROLÍX, -Ă adj. (despre vorbire, stil) lipsit de concizie; neclar, confuz. (< fr. prolixe, lat. prolixus, larg, întins)

prolix (Dicționaru limbii românești, 1939)
*prolíx, -ă adj. (lat. prolixus). Difuz, prea multe cuvinte: orator, discurs prolix. Adv. În mod prolix. V. laconic, scurt.

prolix (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
prolíx adj. m., pl. prolícși; f. prolíxă, pl. prolíxe

prolix (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
prolix a. prea lung: discurs prolix.