piesă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PIÉSĂ, piese, s. f. 1. Parte demontabilă a unei mașini, a unui mecanism, a unui instrument, a unei construcții; organ de mașină sau element component al unui mecanism, instrument, aparat etc. ♦
Piesă anatomică = parte dintr-un cadavru preparată special pentru disecție și pentru studii anatomice.
2. Obiect sau ființă care face parte dintr-o categorie, dintr-o serie de obiecte sau de ființe identice sau asemănătoare. ♦
Spec. Fiecare dintre obiectele de îmbrăcăminte care fac parte dintr-un ansamblu vestimentar. ♦
Spec. Fiecare dintre figurile sau obiectele unor jocuri sportive sau de societate. ♦
Spec. Fiecare dintre armele de artilerie aflate în dotarea unei unități, a unui stat etc. ♦ Monedă metalică.
3. Fiecare dintre actele, documentele, însemnările cuprinse într-un dosar sau într-o colecție.
4. Obiect de valoare sau operă de artă, expuse într-un muzeu sau făcând parte dintr-o colecție.
5. Operă literară compusă în formă de dialog și destinată reprezentării pe scenă; operă dramatică. ♦
P. gener. Operă literară.
6. Compoziție muzicală. – Din
fr. pièce.piesă (Dicționar de neologisme, 1986)PIÉSĂ s.f. 1. Parte, porțiune, bucată a unui tot (cu care formează o unitate).
2. Parte a unui mecanism, a unei mașini etc., care se poate demonta.
3. Monedă, ban.
4. Piesă anatomică = parte dintr-un cadavru preparată pentru studiu.
5. Fiecare dintre hârtiile, dintre actele unui dosar.
6. Obiect, operă artistică expusă într-un muzeu, la o expoziție etc. sau care face parte dintr-o colecție.
7. Lucrare dramatică în care predomină dialogul și care se reprezintă pe scenă.
8. Compoziție, bucată muzicală. [Pron.
pie-. / < fr.
pièce].
piesă (Marele dicționar de neologisme, 2000)PIÉSĂ s. f. 1. parte, porțiune, bucată a unui tot. 2. parte a unui mecanism, a unei mașini etc., care se poate demonta. 3. monedă, ban. 4. ~ anatomică = parte dintr-un cadavru preparată pentru studiu. 5. fiecare dintre hârtiile, dintre actele unui dosar. 6. obiect, operă artistică expusă într-un muzeu, la o expoziție etc., parte dintr-o colecție. 7. lucrare dramatică în care predomină dialogul și care se reprezintă pe scenă. 8. compoziție muzicală. (< fr.
pièce)
piesă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)piésă (piése), s. f. – Bucată, parte.
Fr. pièce.piesă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)piésă (pie-) s. f.,
g.-d. art. piései; pl. piésepiesă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)piesă f.
1. monedă:
piesă de cinci lei; 2. operă de teatru:
piesă dramatică; 3. notă, document:
piese justificative; 4. materiale explozibile:
piese pentru artificii (= fr.
pièce).
pĭesă (Dicționaru limbii românești, 1939)*pĭésă f., pl.
e (fr.
pièce, it.
pezza și
pezzo). Monetă [!]:
o pĭesă de 5 francĭ (în Munt.
pĭesă înseamnă în popor chear [!] „pĭesă de 5 francĭ”). Operă teatrală:
pĭesă comică. Act, document:
pĭesă justificativă. Bucată de mașină, parte care intră în compozițiunea uneĭ mașinĭ:
pĭesele tunuluĭ cu repetițiune. Tun:
baterie de patru pĭese.